În curs de apariție la Editura Știința din Chișinău

„Scriitori din Basarabia. Studii literare”

Stimate cititoare, stimați cititori,

Iată Cuvântul înainte la noua mea carte, Scriitori din Basarabia. Studii literare, în curs de apariție la Editura Știința din Chișinău, cu o postfață de Alex. Ștefănescu

Volumul de față cuprinde studii consacrate unor scriitori basarabeni, precum și unora născuți în Basarabia, pe când aceasta făcea parte din România, și care din motivele istorice cunoscute s-au refugiat cu familiile lor și au rămas dincoace de Prut. Sunt deci două secțiuni în carte, corespunzând celor două tipuri de experiență biografică ale scriitorilor din sumar: unii, ca Grigore Vieru, au visat să treacă Prutul, alții, ca Gheorghe Grigurcu, își reamintesc primii ani de copilărie, cei basarabeni, ca pe o secvență paradisiacă a vieții lor.

Sunt, după cum se poate vedea, scriitori din diferite generații și de variate formule artistice. După ce le-am citit cărți cu creionul în mână, dedicându-le cronici de întâmpinare (sau cronici ale edițiilor, în cazul reeditărilor), am simțit nevoia să revin asupra scrisului lor, în spațiul mai extins al studiilor literare, unde nu există nici constrângeri tipografice, nici deadline de revistă culturală săptămânală. 

Mi-am păstrat, cred, exigența, ceea ce m-a făcut să nu-mi estompez judecățile de valoare pe marginea unor fragmente ori aspecte ale operei lor. A face obiecții unei creații literare și a le argumenta înseamnă pentru mine nu numai o dovadă a spiritului critic, ci și o formă de respect pentru scriitorii pe care îi citesc. 

Am observat și am considerat însă operele și în contextul lor istoric, social, politic (atunci când exista o asemenea latură sau un raport anume între text și context); și am făcut de asemenea raportări, în mod constant, la opiniile și judecățile unor confrați, critici și istorici literari, cercetători, universitari sau nu, cu care mi-am comparat și „confruntat” propriile formulări. 

Am avut nu surpriza absolută, dar plăcerea reînnoită de a vedea cât de multe contribuții ale criticilor basarabeni merită să fie reținute și citate într-o carte de exegeză literară. Din păcate, nivelul intelectual și performanțele în materie ale colegilor basarabeni de breaslă critică au fost adeseori complet ignorate de o bună parte a analiștilor „noștri”, convinși că universul literaturii române și canonul literar românesc încep și sfârșesc cu ei. Nu e așa. Literatura scriitorilor basarabeni și contribuțiile criticilor basarabeni au fost pentru mine — la propriu și la figurat — o sferă (meta)literară cu un centru propriu, iar nu o simplă anexă a unui discurs „dâmbovițean”, care face și desface întruna ierarhii de la București, fără a cunoaște în fond realitatea culturală, literară și critică de dincolo de Prut.

Nu ascund că, dincolo de plăcere, a fost în această carte de studii și o obligație profesională pentru mine. Deschizând șantierul unei viitoare Istorii a literaturii române, de la începuturi și până azi, nu aveam și nu am cum să ignor ansamblul și complexul literaturii basarabene. E vorba despre un întreg continent literar, cu o istorie și o evoluție proprie, cu o limbă română de o uimitoare expresivitate și cu constante ori particularități ce pot fi observate și analizate: și în poezie, și în proză, și în celelalte genuri și specii literare. Citatele din scriitorii basarabeni pe care le-am dat în carte vor fi probabil edificatoare în această privință.

Studiul Perestroika și noua poetică basarabeană: Eugen Cioclea și Grigore Chiper urmează să fie publicat în revista „Philologica Jassyensia” editată de Institutul de Filologie Română „A. Philippide” — Filiala din Iaşi a Academiei Române şi Asociaţia Culturală „A. Philippide” din Iaşi. Din studiul Un om al inocenței: Grigore Vieru, un fragment consacrat temei Grigore Vieru și poeții generației 60 din România a fost susținut ca o comunicare la Conferința științifică internațională Filologia modernă: realizări și perspective în context european (ediția a XVI-a), cu genericul „Institutul de Filologie Română B.P.-Hasdeu — 65 de ani de la fondare”, Institutul de Filologie Română „B.P.-Hasdeu”, Chișinău, Republica Moldova, 20-21 octombrie 2022, comunicarea fiind apoi publicată în volumul Filologia modernă: realizări şi perspective în context european, coordonator: Liliana Popovschi, Editura Pro Libra, 2022.

Calde mulțumiri lui Alex. Ștefănescu, marele critic și istoric literar care a acceptat să scrie postfața; și Editurii Știința pentru concursul dat la apariția acestei cărți — directorului Gheorghe Prini, redactorului-șef Mircea V. Ciobanu, redactorului coordonator M. Papuc și întregii echipe editoriale de la Chișinău. Cu un profesionalism pe care l-aș numi occidental, ei au „secat” pur și simplu Prutul dintre noi, așa cum au făcut în secolul al XIX-lea, cu Milcovul, strămoșii noștri.

Foto: Centrul Cultural Pitești
Design pe Canva: © Daniel Cristea-Enache

Toate textele mele de pe platforma Substack le veți putea citi, ca și pe acesta, gratuit, în fiecare marți. Dacă doriți să vă abonați la contul meu de Patreon pentru a avea acces oricând la întregul meu conținut (Texte | Newsletter Cultural | Cursuri academice online), folosiți pentru abonare butonul

Dacă v-a plăcut acest text din Texte © Daniel Cristea-Enache, îl puteți distribui prin butonul de mai jos. Vă mulțumesc pentru că faceți parte din comunitatea celor peste 12.000 de cititoare și cititori ai mei! 📖