Într-o zi, pe o plajă din Bulgaria, am făcut masaj thailandez.
Venisem în Bulgaria cu mai mulți scriitori români, dar nu păreau prea interesați de plajă, cu atât mai puțin de un masaj pe plajă, și definitely not de un masaj pe plajă care costa zeci de euro. Dar YOLO: de mult timp îmi doream să fac un masaj, iar cele două Doamne care stăteau sub un fel de cort și masau trecătorii mi-au inspirat încredere. Deși nu e politically correct să spun asta, inclusiv trăsăturile lor asiatice sporeau efectul de autenticitate thailandeză.
M-am programat, o Doamnă urcată în spinarea unui masat oferindu-mi cu amabilitate toate detaliile, iar apoi am venit cu banii în mână, în slip, ca pe vremuri la Snagov când traversam lacul înot și-mi cumpăram mici cu suc (berea mi se părea amară pe atunci).
M-am întins pe patul care avea o găurică să-mi bag nasul și să privesc nisipul bulgăresc, Doamna m-a uns cu un smac și, nici una-nici două, s-a dezlănțuit. Îmi luasem o oră de masaj thailandez, ca să înțeleg și eu ceva, dar după primele 10 minute credeam că acolo o să-mi dau duhul. Doamna cu trăsături blânde, care ar fi putut să-mi fie mamă, dacă m-aș fi născut în Thailanda, mă masa cu ferocitate.
Nu puteam nici să urlu, să fac de rușine România, astfel că gemeam înăbușit, stârnind amuzamentul unei masate de alături. Patul meu părea unul al suferinței, al ei, unul al plăcerii. Colega de cort era nemțoaică, dar vorbea engleză. Ca să pot să-mi câștig dreptul de a geme, dacă de a urla nu se putea totuși, le-am spus că așa sunt bărbații, nu la fel de puternici precum femeile. Toată lumea a fost mulțumită, nemțoaica a râs două minute, înțelegând gluma și probabil memorând-o, iar thailandezele au surâs continuând să robotească în spinările noastre.
La un moment dat, din senin, thailandeza „mea” s-a aburcat pe mine și mă masa cu coatele, încât, cu toată suferința, m-am binedispus. Muream de curiozitate să-i văd expresia în timp ce mă torturează. Era metodică precum o profesoară cu abilitare în masaj, care are dreptul să conducă doctorate. A folosit o tonă de smac pe spinarea mea, deci prețul pipărat al masajului poate că era justificat. Începusem să mă obișnuiesc cu suferința, ca altădată cu Ceaușescu Nicolae și Elena, și s-a ivit, după o vreme, un firicel de plăcere.
Dar l-am rupt din fașă, rugând-o pe Doamnă să-mi găsească un punct din talpă unde am eu dureri uneori. Atâta mi-a trebuit… Doamna a scos un soi de creion cu care făcea acupunctură, a bâjbâit nițel pe talpa mea dreaptă, și când a găsit punctul sensibil, a înfipt creionul în el cu un sadism rar întâlnit, ajungând până în creierul meu. Durerea era insuportabilă.
Chiar era nevoie să-i spun de punctul ăla? Așa făcea oare Ahile, le spunea tuturor: băi, amărâților, dacă vreți să mă omorâți, trageți-mi cu săgeți în tendon? Sau cum zice românul, în înțelepciunea milenară condensată în proverbe, zicători, eresuri, filozofeme existențiale în plan ontologic și epistemologic: „te-a mâncat în cur, ai?”
Acum când scriu îmi dau seama că suferința aceea a avut un rost, fiindcă nu prea mă mai doare-n talpa dreaptă, dar atunci nu mă puteam lega de un rezultat concret. Eram în proces. Poate că sufeream degeaba? De ce, totuși, mă durea mai mult când mă masa în talpa dreaptă și-mi tot înfigea creionul ăla, decât înainte, când mă duruse în talpa dreaptă fără masaj?
În fine, Doamna s-a oprit din a-mi găuri talpa și a-mi sfredeli creierul, trebușoară care o făcuse să depășească intervalul cu 15 minute. Se făcuse după-amiază când m-am ridicat buimac de pe pat și am ieșit din cort ca Lazăr cel înviat.
(Niște bulgari curioși se uitau la noi și dădeau din cap de sus în jos, adică da, dar eu știam că sunt în Bulgaria, deci e nu. Aceasta e o paranteză ficțională: am pus-o din burtă. Nu era nimeni, parcă eram în deșert. Eram într-o nuvelă fantastică?)
Doamna mi-a zâmbit ca mama mea din Thailanda, s-a înclinat ceremonios, iar eu era cât pe-aci să-i sărut mâna cu care mă muncise și mă oblojise. M-am înclinat și eu ceremonios, i-am spus că a fost cel mai bun masaj din viața mea (mă rog, au fost 4 cu totul, deci nu e cine știe ce să fie pe locul 1, mi-am spus cu spirit critic) și am plecat mergând pe nisipul cald, simțindu-mă ca un nou-născut.
Am început să văd din nou oameni.
Destulă vreme după aceea, mi-au tot apărut vânătăi și echimoze pe burtă, ceea ce m-a nedumerit. De ce oare mie care am fost masat numai pe spate îmi apar vânătăi exclusiv pe burtă? mă tot întrebam, confuz.
Am căutat pe Google explicația și am găsit-o pe un forum cu români specialiști în masaj: fiindcă se duce de colo dincolo...
Foto: Centrul Cultural Pitești
Design pe Canva: © Daniel Cristea-Enache
Toate textele mele de pe platforma Substack le veți putea citi, ca și pe acesta, gratuit, în fiecare marți.
Dacă doriți să vă abonați la contul meu de Patreon pentru a avea acces oricând la întregul meu conținut (Texte | Newsletter Cultural | Cursuri academice online), folosiți pentru abonare butonul
Dacă v-a plăcut acest text din Texte © Daniel Cristea-Enache, îl puteți distribui prin butonul de mai jos. Vă mulțumesc pentru că faceți parte din comunitatea celor 13.000 de cititoare și cititori ai mei!📖