🆕 Newsletter Cultural © Daniel Cristea-Enache
18 mai 2023
Stimate cititoare, stimați cititori, vă invit să citiți noul Newsletter Cultural © Daniel Cristea-Enache — 18 mai 2023.
1. Forumul Educației România – Republica Moldova, a II-a ediție, 5-6 mai, Chișinău, Mediacor, USM
Cea de-a doua ediție a Forumului Educației România – Republica Moldova, cu genericul Ecosistemul educațional în lumea digitalizată, a avut loc în perioada 5-6 mai 2023 la Chișinău. Gazda evenimentului a fost Universitatea de Stat din Republica Moldova. (Ediția I a Forumului s-a desfășurat la Iași, în România, pe 27-28 octombrie 2022.) Proiectul „Forumul Educației România – Republica Moldova” este finanțat de Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova, iar beneficiarul este Asociația Generală a Învățătorilor din România, filiala din Republica Moldova (Președintă: Mariana Marin). Tema centrală a Forumului de la Chișinău a fost Învățarea și Leadershipul Învățării. Provocări, inițiative și demersuri în contextul lumii digitalizate.
Organizatorii și inițiatorii Forumului din Republica Moldova și România:
Departamentul Pentru Relația cu Republica Moldova a Guvernului României
AGIROMD, Chișinău;
Universitatea de Stat din Republica Moldova, Chișinău;
Universitatea Al. I. Cuza din Iași
Liceul Teoretic Republican „Aristotel”, Chișinău;
Asociația Română de Literație, Iași;
Colegiul Richard Wurmbrand, Iași;
Compania Quartz Matrix, Iași
au propus experiențe inedite de învățare, împărtășirea practicilor educaționale eficiente, demersuri inovative în spațiul educațional școlar și universitar, în sesiuni plenare, paneluri de discuții și workshopuri organizate la Universitatea de Stat a Republicii Moldova și în cinci instituții de învățământ din Chișinău. Forumul s-a bucurat de prezența specialiștilor și profesioniștilor cu renume din cele două țări.
JURNAL DE EVENIMENT (II) de Pavel Cerbușca
Foto: AGIRoMd
Workshop-ul exploratoriu nr. 4. Inteligența artificială contribuie la progresul umanității s-a desfășurat la LICEUL TEORETIC REPUBLICAN „ARISTOTEL”, Chișinău
În cadrul Workshop-ului nr. 4, cei 59 de participanți cu prezență fizică și 14 colegi în format online au făcut cunoștință cu specificul activității instituției, planul-cadru individualizat și obiectivele unei școli digitalizate, prezentate de directorul liceului, dr. Pavel Cerbușca.
Moderatorii Prof. Dr. Pavel Cerbușca și Prof. Dr. Cristian Lucaci au fost ghizii noștri în această călătorie prin lumea inteligenței artificiale.
În ultimii ani, inteligența artificială a devenit din ce în ce mai prezentă în viețile noastre, având impact asupra domeniilor diverse, de la sănătate și educație până la industrie și comerț. Deși există temeri legate de efectele negative ale acestei tehnologii, trebuie să recunoaștem și să apreciem beneficiile pe care le poate aduce.
În cadrul activității de la Liceul Teoretic Republican „Aristotel” au fost prezentate bune practici despre implementarea instrumentelor digitale la lecțiile de:
Informatică și Profesiile viitorului (pr. Papuc Marcela);
Matematică și sistemul STEAM (profesoară dna Raileanu-Done Natalia);
Proiecte de cercetare la Istorie (profesoară dna Dima Lucia);
Folosirea senzorilor la Fizică (profesor dl Bîzgan Sergiu);
Evaluarea la biologie pe platforma Moodle (profesor dl Burcovschi Ion).
Este foarte interesant să auzim despre aceste bune practici și modul în care profesorii folosesc instrumentele digitale pentru a îmbunătăți procesul de învățare și a pregăti elevii pentru viitor.
O parte importantă și așteptată de participanții evenimentului a fost jocul de dezbateri cu moțiunea „Inteligența Artificială (IA) asigură progresul umanității”, unde elevii au prezentat:
Argumente PRO:
IA facilitează progresul tehnologic, este un suport pentru oameni, ușurând munca lor, practic în toate domeniile; sănătate, educație, transport; administrare, servicii publice etc. 67% din europeni au o părere favorabilă față de IA, care este în beneficiul omului.
IA aduce eficiență întreprinderilor și statului. Astfel, omul poate să lucreze mai puțin timp și să aibă posibilitatea să creeze sau să se dezvolte intelectual/ cultural/ emoțional.
IA este considerată un element central al transformării digitale a societății și a devenit o prioritate pentru umanitate, în special pentru securitatea statului și a cetățenilor.
IA stimulează dezvoltarea științei și progresului tehnic, se bazează pe informatică, inginerie informațională, matematică, psihologie, lingvistică, filosofie și multe alte domenii. IA poate stimula Inteligența umană, inclusiv cea emoțională.
Cu ajutorul IA pot fi create rețele neutre de comunicare, posibilități enorme de a călători, a dezvolta cultura, sportul și și educația, finanțele, economia.
Datorită IA sunt creați roboți polițiști, roboți militari, roboți operatori etc., care pot menține securitatea statului, paza hotarelor.
Prin IA pot fi create mașini etice, arme autonome, agenți artificiali morali, experți, consultanți, psihologi etc., care pot acorda servicii în diverse domenii.
II. Argumente Contra (Ideile Opoziției):
IA face omul dependent de tehnică și programe, care dăunează umanității pe termen lung, făcând să-și piardă sensul natural. Tehnica poate face mari erori și greșeli. 80% din europeni consideră că IA face omul dependent de tehnică.
Odată cu evoluția IA, mulți oameni pierd locuri de muncă, pot deveni șomeri, devin mai stresați, își pierd natura de om inteligent, oamenii nu pot lua decizii majore.
Mașinile imită funcțiile „cognitive” pe care le asociază oamenii cu alte minți umane, cum ar fi „învățarea” și „rezolvarea problemelor”, dar mașinile nu pot rezolva probleme legate de relații, dezvoltare culturală sau învățare autentică. Cu ajutorul IA pot fi create armate, care să cucerească alte state, să ducă războaie, să înăbușe protestele cu ajutorul roboților polițiști etc.
IA este opusul EQ, nu dezvoltă sisteme de valori și atitudini, care sunt foarte importante pentru progresul umanității, cum ar fi respectul, responsabilitatea, toleranța, verticalitatea, curajul etc. IA practic nu are nimic comun cu principala Inteligență umană – cea psiho-motorie.
IA dezvoltă raționamentul doar al unei părți mici de oameni, majoritatea însă devin dependenți de mașini și calculatoare, deci IA face să crească decalajul dintre conducători și mase.
IA este un pericol pentru inteligența socială/ comunitară, consolidarea comunității, libertatea drepturilor, stimulează manipularea și dezinformarea oamenilor, inhibă creativitatea și logica.
IA e un risc existențial pentru umanitate, nu este prietenoasă cu omul, devalorizează esența umană, este un pericol în special pentru tânăra generație, pasionată de jocuri video, rețele online.
Arbitrii au menționat buna pregătire a elevilor în dezbatere și au identificat mai multe arii de conflict. De asemenea, arbitrii au orientat publicul pentru a identifica puncte comune între ambele rolul prezentate (Pro - Contra) și a fi gata să utilizăm instrumentele digitale în lumea tehnologiilor; dar să nu uităm de dezvoltarea unui set de atitudini și valori, menite să contribuie la dezvoltarea umanității în diverse domenii: cognitiv, afectiv și psihomotor.
Gazda evenimentului a pregătit pentru participanți și câteva prezentări artistice tematice.
Participanții au menționat că integrarea tehnologiei în educație poate aduce numeroase beneficii, cum ar fi o mai mare interacțiune și implicare a elevilor, o diversificare a metodelor de predare, o evaluare mai precisă și adaptată individual și o mai mare flexibilitate în programul de studii.
De asemenea, este important ca elevii să fie pregătiți pentru utilizarea inteligenței artificiale și a altor tehnologii emergente, deoarece acestea vor juca un rol din ce în ce mai important în lumea în care trăim.
Prin urmare, este bine ca școlile să fie digitalizate și să ofere elevilor acces la instrumentele și cunoștințele necesare pentru a se adapta la această lume în schimbare rapidă.
Foto: AGIRoMd
2. Nora Zamfir în dialog cu Irina Artenii, pe LiterNet
Foto: LiterNet
Irina Artenii este nominalizată la Premiul pentru debut în cadrul premiilor UNITER, 2023, pentru rolul din spectacolul Rafina, Asociația O2G, București. Nora Zamfir a intervievat-o pe LiterNet. Iată un fragment din dialog:
N.Z.: Tema spectacolului - felul cum tratează societatea românească persoanele cu handicap grav - nu este una despre care să vorbim des și bănuiesc că ați avut și o etapă de documentare serioasă. Erau lucruri neștiute de tine, și dacă da, cum au căzut ele în tine și cum te-au ajutat să îți „construiești" personajul?
I.A.: Tot proiectul s-a bazat pe o documentare amplă în prealabil, în orașul Zalău din județul Sălaj, încă înainte de scrierea piesei. Cumva noi, actorii, nu am participat activ în procesul ăsta, dar încă de la prima lectură am vorbit mult despre subiect. Abordarea din partea noastră a trebuit să fie una cât mai degajată, pentru că altfel riscam să ne afundăm în stări pe care nu le puteam duce. E un subiect greu despre care, sincer, nu știam foarte multe, aproape nimic, dar pe care am încercat să-l înțeleg în toate felurile. De la seriale tip reality show cu oameni neurodivergenți, până la raportarea directă a unor cunoscuți la persoanele de genul, cazuri reale, abuzuri, tot tacâmul. Pe lângă lucrul la rol, care a presupus multă introspecție, multă documentare și multe discuții cu Irina Gâdiuță, toată întâlnirea cu subiectul ăsta m-a făcut un om mai atent, mai respectuos. Nu se vorbește aproape deloc despre asta și poate din cauza asta ne e ușor să aruncăm cu unele cuvinte complet jignitoare la adresa lor, a prietenilor și a cunoscuților lor.
N.Z.: Și, în afară de efectul pozitiv pe care l-a avut nominalizarea asupra întregii echipe, pe tine personal simți că te-a ajutat?
I.A.: Mă bucur că poate ai mei vor fi mai liniștiți. Ei n-au fost foarte de acord cu alegerea mea de a fi actriță și, nefiind nici angajată undeva, își fac griji. Și nominalizarea asta ar putea fi pentru ei o confirmare că nu m-am aruncat în ceva care, de fapt, nu e pentru mine.
Întregul dialog poate fi citit pe LiterNet, aici: pe.liternet.ro/3n9udBh
3. Carmen Firan — invitata lunii mai pe LiterNet
La rubrica Bibliopolis, pe LiterNet, port dialoguri ample cu unii dintre cei mai importanți scriitori și critici literari români. Invitata din luna mai pe LiterNet este Carmen Firan, iar „rundele” dialogului nostru sunt săptămânale. Iată un fragment din a treia „rundă”:
Sunt, din multe puncte de vedere, un om norocos. De exemplu, pentru privilegiul de a putea călători. Mai mult decât fascinația de a vedea locuri noi, călătoriile sunt evadări spre necunoscut, un suflu de libertate în oase, o ușurătate a ființei zburată printre fusuri orare, peste ținuturi cu energii diferite, și fiecare din ele infiltrându-ți un fel de tinerețe venită din senzația de altfel.
Călătoriile sunt cunoaștere. Sunt și escapade în timp. Iar timpul se lungește binevoitor, îți lasă tihna să-i percepi altfel limitele. L-am simțit intens sub cerul Ierusalimului, alert în piețele Lisabonei, voalat pe străzile medievale ale Medinei din Fez, ori ca pe un șarpe leneș alunecând pe malul Gangelui. Într-un templu budist din Tailanda un călugăr mi-a vorbit despre călătoria sufletului etern rătăcitor, în Peru un șaman invoca spirite luminate plecate în lumea de dincolo spre a vindeca trupurile celor rămași aici. Pe o plajă pustie din America de Sud, am simțit cum timpul își pierdea autoritatea, m-am trezit fericită în bucuria simplă a clipei. Acolo, atunci, aș fi putut întrerupe totul pentru a trăi liberă, din puțin, fără responsabilități și fără vină. Călătoriile pot produce astfel de revelații.”
Întreaga „rundă” poate fi citită pe LiterNet, aici: https://cutt.ly/j6SoK4Q
La Dead Horse Point National Park, Utah (foto din arhiva personală)
4. Tot pe LiterNet, o cronică a lui Mihai Brezeanu despre o premieră Eugen Jebeleanu la Sfântu Gheorghe
La Agenda LiterNet, Mihai Brezeanu scrie o cronică de teatru despre premiera lui Eugen Jebeleanu cu La ronde de Yann Verburgh.
Iată un fragment din cronica lui Mihai Brezeanu:
Jebeleanu coregrafiază înlănțuirea de biografii, sunete, lumini, gesturi, culori, umbre, expresii faciale, gesturi, costume, muzici, decoruri, trupuri cu o eleganță și un bun gust desăvârșite. În atâtea feluri și momente ar fi putut La ronde să cadă în păcatul previzibilului, prea-multului, prea-incluzivului. Nu cade nici măcar o singură dată. Spectacolul curge cu așa naturalețe și fluență încât dă senzația că, asemenea unei reviste, a fost făcut dansând (omagiu celui care va fi mereu domnul Radu Cosașu și definiției sale despre ce va să zică nașterea unei gazete).
Întreaga cronică poate fi citită pe LiterNet, aici: https://cutt.ly/a6LzHEJ
5. Pe 25 martie am început noul meu curs online, „Istoria poeziei românești în 15 lecții. De la Eminescu la Dan Sociu”
Vom înțelege mai bine poezia românească dacă îi cunoaștem istoria; și vom înțelege, totodată, că „replica” „asta nu e poezie” este ea însăși parte a istoriei poeziei, fiind rostită aproape de fiecare dată când a apărut un artist original.
La finalul cursului, nu ne va mai „speria” niciun text poetic, fiindcă vom deține instrumentele și „senzorii” necesari pentru a analiza poemele, a le interpreta, a le înțelege și a le gusta.
De pe 25 martie, în fiecare sâmbătă — cursul meu nou „Istoria poeziei românești în 15 lecții. De la Eminescu la Dan Sociu”. Cine nu poate audia cursurile live sâmbăta de la ora 11 le poate asculta oricând pe platforma Patreon (pe măsură ce le țin), aici: https://www.patreon.com/danielcristeaenache
6. Rubrica Întâmplări emoționante de Diana Serena Bunea
O traducere nouă din Micul Prinț de Antoine de Saint-Exupéry
Foto: Literary Hub
XXIV
Cum micul prinț adormise, l-am luat în brațe și am pornit din nou la drum. Eram uimit. Mi se părea că port o comoară fragilă. Mi se părea că nu există nimic mai fragil pe Pământ. Priveam în lumina lunii acea frunte palidă, ochii închiși, buclele de păr care tremurau în vânt și îmi spuneam: „Ceea ce văd nu este decât un înveliș. Lucrul cel mai important este invizibil.’’
Cum buzele lui întredeschise conturau un surâs, mi-am spus din nou: „Ceea ce mă uimește atât de mult la acest prinț adormit este devotamentul său pentru o floare, este imaginea unui trandafir care-l luminează din interior, ca flacăra unei lămpi, chiar și atunci când doarme...’’ Și îl simțeam și mai fragil. Trebuie protejate lămpile, un vânt puternic poate să le stingă.
Și mergând așa, am descoperit izvorul la răsăritul soarelui.
Continuarea o puteți citi la rubrica Dianei Serena Bunea, Guest Author pe contul meu de Patreon. Vă puteți abona chiar acum, alegând abonamentul Popular sau orice alt tip de abonament:
Foto: Anastasia Moise
Dacă v-a plăcut 🆕 Newsletter Cultural © Daniel Cristea-Enache — 18 mai 2023, îl puteți distribui prin butonul de mai jos. Vă mulțumesc pentru că faceți parte din Comunitatea celor peste 12.000 de cititoare și cititori ai mei! 📖
Congrats, Daniel!
Newsletter-ul este absolut excepțională, variat, substanțial, captivant!