Newsletter Cultural © Daniel Cristea-Enache

Joi, 15 decembrie 2022

Potrivit organizatorilor Târgului de Carte Gaudeamus Radio România, publicul Gaudeamus și-a desemnat favoriții la ediția cu numărul 29. Cea mai râvnită carte a Târgului a fost, în acest an, volumul „Theodoros”, semnat Mircea Cărtărescu și publicat de Editura Humanitas.

Foto: pagina de Facebook Radio România Gaudeamus

„N-am scris niciodată literatură ca să public cărți, ci ca să trăiesc în ele. Fiecare carte a fost pentru mine o lume nouă și specială, o experiență nouă ca o nouă îndrăgostire sau ca o nouă călătorie (da, uneori și ca o nouă boală).” — Mircea Cărtărescu

Cea mai râvnită carte a Târgului poate fi comandată aici: https://cutt.ly/80j4UDI

Top 10 participanți, stabilit tot prin votul publicului:

1. Editura Humanitas

2. Editura Polirom

3. Grupul Editorial ART (prin însumarea opțiunilor pentru editurile Art și Arthur)

4. Grupul Editorial Corint

5. Editura Litera

6. Editura Trei

7. Editura Nemira

8. Bookzone

9. Editura Rao

10. Curtea Veche Publishing

Premiul „Educația”, acordat în mod tradițional unei instituții de învățământ, a revenit Academiei de Studii Economice.

Volumul Efectul de crepuscul. Eseuri, divagări de Irina Petraș a fost distins cu Premiul Cartea Anului 2022 al revistei „România literară”, președintele juriului fiind Nicolae Manolescu

„temele mele obsesive: Transilvania, românitatea și limba română, moartea, visul, locuirea, relația ficțiune-realitate, imaginația și gândul… Teme care se imbrică inevitabil. Efectul de crepuscul trimite la vârsta crepusculară spre care mă îndrept, dar sugerează totodată o consecvență a preocupărilor mele, o încă nesecată poftă de a ispiti valențe ale cuvintelor în legătura lor fremătândă cu enciclopedia mea personală”

— Irina Petraș

Cartea, apărută la a 75-a aniversare a autoarei, a fost publicată de Editura Școala Ardeleană și poate fi comandată aici: https://cutt.ly/l0j1Gag

Pe coperta 1: Laura Poantă, lucrare din ciclul „Oameni în mers”.

Fundația Academia Civică – Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței și Fundația Spandugino vă invită la ciclul de conferințe JUSTIȚIA MEMORIEI.

Invitat: IOAN STANOMIR

RUSIA, UNIUNEA SOVIETICĂ ȘI NOI: TOTALITARISM, MODELE, MEMORIE

Data: 15 decembrie, orele 17-20

Moderator: Cristian Pătrășconiu

Locatie: Spațiul expozițional permanent al Memorialului Victimelor Comunismului la București, Str. J.-L. Calderon, nr. 66

Vă rugăm să confirmați prezența la adresa acivica@memorialsighet.ro

„Atunci când justiția nu reușește să fie o formă de memorie, memoria singură poate fi o formă de justiție.” — Ana Blandiana

În numărul pe noiembrie al revistei „Realitatea Evreiască”, printr-un material amplu realizat de Claudia Bosoi, Dan Druță și George Gîlea, este marcat un „moment istoric”: „Consiliul Rabinilor din Europa s-a reunit pentru prima dată în țara noastră după 40 de ani, la invitația Federației Comunităților Evreiești din România.”

Foto: „Realitatea Evreiască”

„Președintele FCER, deputatul Silviu Vexler, i-a întâmpinat pe oaspeți:

— Bine ați venit în Templul Coral! Sunteți acum cu adevărat în ceea ce este centrul sufletesc, moral și istoric al evreilor din România. De-a lungul a peste 150 de ani, această clădire a fost străjerul și prietenul unor generații întregi de evrei din România. Este, de altfel, o clădire care nu ar mai fi trebuit să existe astăzi, pentru că urma să fie distrusă în perioada Holocaustului și a scăpat printr-un accident sau, dacă vreți, printr-o minune. Dacă, în curând, de Hanuca vom sărbători minunea unei lumini care a ars opt zile, deși trebuia să ardă mult mai puțin, Templul Coral sărbătorește faptul că uneori nici măcar focul nu poate distruge credința în Dumnezeu. Ca și FCER, Templul Coral a fost gazda unor personalități uriașe ale istoriei. De la Golda Meir și șef-rabinul dr. Moses Rosen, la numeroase alte persoane care au transformat viața evreiască din România.”

„Președintele Conferinței Rabinilor Europeni, rabinul Pinchas Goldschmidt, a subliniat: — Este o mare onoare pentru membrii Comitetului Rabinilor Europeni să se afle astăzi în România, o țară cu o tradiție remarcabilă de viață a comunității evreiești, și să fim aici pentru a doua oară, la 40 de ani de la prima noastră reuniune, în 1982. Îmi aduc aminte și acum că președintele de atunci al comunității din România, șef-rabinul dr. Moșe (Moses) David Rosen, era membru al Consiliului nostru și era printre participanții cei mai distinși, un adevărat lider al acestei comunități.”

Rabinul Pinchas Goldschmidt (Foto: https://www.amimagazine.org/)

Întregul număr al revistei „Realitatea Evreiască” poate fi citit aici: https://cutt.ly/j1Zm9Gb

La emisiunea „Revista Culturală Trinitas” realizată de Teodora Stanciu la Radio Trinitas, am vorbit despre Conferința Națională „Ambasadorii Limbii române în școală”, ediția a VII-a, organizată de Asociația Generală a Învățătorilor din România, filiala din Republica Moldova, la Liceul Teoretic „I.L. Caragiale” din Orhei

Emisiunea a fost difuzată în direct duminică, 11 decembrie 2022, la Radio Trinitas; iar rubrica mea o puteți asculta aici:

Foto: Marius Brașoveanu

Întreaga emisiune o puteți asculta aici, alături de alte emisiuni din arhiva „Revista Culturală Trinitas”: https://www.radiotrinitas.ro/toate/revista-culturala-trinitas/

Tot despre Conferința Națională „Ambasadorii Limbii române în școală”, ediția a VII-a, organizată de Asociația Generală a Învățătorilor din România, filiala din Republica Moldova, la Liceul Teoretic „I.L. Caragiale” din Orhei, un material al Universității Pedagogice de Stat „Ion Creangă” din Chișinău din care am rezumat:

„STIMULĂM VORBIREA CULTĂ ȘI EXPERTĂ ÎN LIMBA ROMÂNĂ

Comunitatea științifică și didactică a Proiectului Ambasadorii limbii române în școală a marcat ocazii irepetabile în cea de-a VII-a ediție. Parteneră a acestui valoros proiect, Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă” din Chișinău a fost reprezentată de către conferențiarul universitar doctor Mariana Marin, președinta AGIRo.md, și profesorul universitar, doctorul habilitat Adrian Ghicov, șeful Catedrei de limba și literatura română a Facultății de Filologie și Istorie, UPSC.

Foto: Lina Burbulea

În discursul inaugurativ cu genericul Cuvântul românesc, dreptar al învățăturilor sănătoase în cronicile timpului, Adrian Ghicov a justificat științific și metodologic evenimentul, articulând importanța semnificativă a acestuia la formarea conștiinței lingvistice a vorbitorului de limbă română prin cuvântul românesc - stimulent al inteligenței vorbitorului, ilustrând audienței (profesori de română și nu doar din instituții partenere universității noastre) cu texte românești fondatoare în aria devenirii vorbitorului cult de limbă română de-a lungul istoriei și edificatoare pentru conceptul de dreptar al învățăturilor sănătoase.

AGIRo (fabuloasa și profesionista dr. Mariana Marin, splendida Veronica Postolache, profesoară cu grad didactic superior) și-a reconfirmat forța autenticității. Direcția Generală Educație Orhei (inteligenta manageră Silvia Mustovici) a exprimat din convingere adeziunea. IPLT „I.L. Caragiale” din Orhei (nobila și proaspăt învingătoarea în concurs manageră Galina Melenciuc și echipa: Magdalena Marandiuc, Ala Saharnean, Alexei Slivca, Mariana Fratea) și-a statornicit performanța, reinventându-se creativ și favorabil școlii și limbii române în postmodernitate.

Două excelente echipe de harnice și cu vocație profesoare, printre care și absolvente, actuale masterande și doctorande ale UPSC, au epatat în două sesiuni formative excepționale: grupul didactic I.L. Caragiale din Orhei (Nina Mîndru, Cristina Tomov, Rodica Boguș, Olesea Slivca) - diversitate, expresivitate și originalitate; nucleul metodic „Gheorghe Asachi”, Chișinău (Angela Ojog, Maria Butuc-Brigai, Ana Cvasniuc, Oxana Halabudenco) - științificitate, creativitate, responsabilitate.”

Foto: UPSC

Cartea săptămânii în revista online „Literatura de azi”, revistă sub egida Uniunii Scriitorilor din România, indexată EBSCO:

Annie Ernaux, Pasiune simplă. Confesiunea adolescentei, Editura Trei, 2022, traducere de Mădălina Ghiu și Vasile Zincenco

„Succesul nu înseamnă mai nimic pentru mine. Nu are aproape nicio influență asupra a ceea ce fac sau asupra felului în care mă privesc pe mine însămi. Trăiesc pentru a scrie. Mare parte a timpului scriu aici, în casa mea. Câteodată mă întreb dacă nu cumva am ratat ceva subordonând totul scrisului. Dar poate acesta e motivul pentru care mă aflu aici.”

— Annie Ernaux

Cartea recentei laureate cu Premiul Nobel pentru Literatură poate fi comandată aici:

https://cutt.ly/n0j4vy3

Foto: MNLR

Pe 13 decembrie 1983 s-a stins Nichita Stănescu. La 39 de ani de la dispariția unui mare poet, un poem de numai 10 versuri, Evocare, din volumul Operele imperfecte (1979):

Ea era frumoasă ca umbra unei idei, —

a piele de copil mirosea spinarea ei,

a piatră proaspăt spartă

a strigăt dintr-o limbă moartă.

Ea nu avea greutate, ca respirarea.

Râzândă şi plângândă cu lacrimi mari

era sărată ca sarea

slăvită la ospeţe de barbari.

Ea era frumoasă ca umbra unui gând.

Între ape, numai ea era pământ.

Noul curs academic online ținut de conf. univ. dr. Daniel Cristea-Enache de la Facultatea de Litere, Universitatea din București: „Cinci scriitori români în 15 lecții” [Tudor Arghezi, Liviu Rebreanu, Camil Petrescu, Marin Preda, Nichita Stănescu]

Pre-condiție pentru audierea cursului: cursanții trebuie să fie abonați la contul meu de Patreon, la orice tip de abonament.

• La final, vor fi eliberate — la cerere — Certificate de audiere a cursului

• Înscrieri: danielcristeaenache@gmail.com

• Al cincilea curs: sâmbătă, 17 decembrie, orele 11-13 (Despre Rebreanu, cursul 2). Cursul este ținut live pe Google Meet cu toți cursanții, iar apoi înregistrarea cursului este încărcată pe contul meu de pe platforma Patreon.

Foto: MNLR

Rubrica Întâmplări emoționante de Diana Serena Bunea

„Binecuvântată fii, închisoare!”

Foto: https://www.memorialsighet.ro/nicole-valery-grossu/

„Este o poveste reală, șocantă, umilitoare despre experiența trăită de Nicole Valery Grossu în închisorile comuniste în timpul celor patru ani de detenție, între 1949 și 1953. Nepoata pe linie maternă a marelui om politic Iuliu Maniu, Nicoleta Valeria Bruteanu s-a născut la 4 decembrie 1919, la Turnu Măgurele. A fost redactor la ziarul „Dreptatea” și a activat în ilegalitate în Partidul Național Țărănesc.

Este arestată în seara zilei de 24 august 1949 și în lipsa unei condamnări cunoaște ororile închisorilor comuniste timp de patru ani.”

Continuarea o puteți citi la rubrica Dianei Serena Bunea, Guest Author pe contul meu de Patreon. Vă puteți abona chiar acum, alegând abonamentul Popular sau orice alt tip de abonament:

Foto: Anastasia Moise

O săptămână cu lecturi frumoase!