🆕 Newsletter Cultural © Daniel Cristea-Enache
20 aprilie 2023
Stimate cititoare, stimați cititori, vă invit să citiți noul Newsletter Cultural © Daniel Cristea-Enache — 20 aprilie 2023.
1. Despre Nichita Stănescu, la „Revista Culturală Trinitas”
La emisiunea „Revista Culturală Trinitas” realizată de Teodora Stanciu la Radio Trinitas, am vorbit despre Nichita Stănescu
Imagine: MNLR
Emisiunea a fost difuzată duminică, 9 aprilie 2023; iar rubrica mea o puteți asculta aici:
Foto: Marius Brașoveanu
2. Ion Vianu, laureatul Premiului „Romulus Rusan” pentru cartea de literatură a memoriei
Joi, 6 aprilie 2023, în sala de conferințe a reprezentanței Memorialului Victimelor Comunismului și al Rezistenței din București, a avut loc ceremonia de decernare a premiului „Romulus Rusan” pentru cartea de literatură a memoriei pe anul 2022. Laureatul acestei ediții este Ion Vianu, pentru volumul Investigații mateine. Amintiri, apărut la Editura Polirom, în seria de autor dedicată.
Foto: Editura Polirom
„Ion Vianu valorifică, în ceea ce scrie, nu doar o densă experiență de viață, ci și o enormă experiență de lectură. Preferă să lucreze în adâncime: un răbdător cumul de reflecție și reverie, o rafinată emotivitate, un gust superior al retrospectivei și introspecției sunt calitățile lui definitorii. Scrisul său, de o calmă melancolie, e exercițiul zilnic al unui nefericit euforic, al unui spirit împăcat cu propria lui neîmpăcare. Avem de a face cu o inteligență cultivată fără uscăciuni livrești, voluptuoasă fără desfrâu, civilizată fără iluzii. În plus, Ion Vianu este un neprețuit martor al vremii sale, al profesiei sale de psihiatru, al totalitarismului comunist, în formele lui cele mai amare. Fiecare pagină e un dozaj insolit de clasicitate și vertij.”
— Andrei Pleșu
Finaliștii Premiului „Romulus Rusan” – ediția 2022 – au fost următorii:
Ioana Bentoiu – pentru cartea Pascal Bentoiu. Istorie trăită. Scrisori pentru Ioana (Editura Humanitas);
Sabina Fati – pentru cartea Călătorie pe urmele conflictelor de lângă noi. Kurdistan, Irak, Anatolia, Armenia (Editura Humanitas);
Monica Pillat – pentru cartea Bunicul meu fără mormânt. Gheorghe Ene Filipescu (Editura Humanitas);
Alexandru Teodorescu – pentru cărțile Tenebre și lumini. În pânza de păianjen a Securității și Celula de minori. Cinci ani în temnițele și lagărele de muncă forțată ale României comuniste (Editura Cartea Românească);
Ion Vianu – pentru cartea Investigații mateine. Amintiri (Editura Polirom).
Premiul „Romulus Rusan” pentru cartea de literatură a memoriei a fost instituit în 2022 de Fundația „Ana Blandiana & Romulus Rusan” și Fundația „Spandugino”. Acest premiu celebrează personalitatea extraordinară a lui Romulus Rusan, scriitor, intelectual public de marcă al ultimelor decenii, ctitor de instituții fundamentale pentru destinul autentic democratic al României, luptător de cursă lungă pentru memoria profundă, în adevăr, a istoriei recente.
Criterii de eligibilitate: Juriul a luat în discuție cărțile apărute în limba română în cursul anului precedent, precum și contribuțiile cele mai importante pentru construirea unui adevărat patrimoniu al memoriei.
Juriul celei de a doua ediții a Premiului „Romulus Rusan” a avut următoarea componență: Mihai Zamfir (președinte), Ion Pop, Nicolae Prelipceanu, George Ardeleanu, Ana Blandiana, Cristian Pătrășconiu, Lavinia Spandonide.
Trofeul premiului „Romulus Rusan” este realizat de artista Maria Pop Timaru.
Câștigătorul primei ediții a Premiului „Romulus Rusan” a fost Dorian Galbinski (Dorian Galor) pentru cartea Viața trece ca un glonț. Memoriile unui reporter BBC, Editura Humanitas, 2021.
3. Alex Bogdan în dialog cu Andrei Huțuleac, pe LiterNet
Foto: Sorin Miron
Alex Bogdan l-a intervievat pe Andrei Huțuleac (nominalizat la Premiile Gopo 2023, pentru cel mai bun film de debut cu #dogpoopgirl) pe LiterNet. Iată un fragment din dialog:
A.B.: Ce ți se pare diferit la intensitatea de regie de film, față de aia de teatru?
A.H.: Pentru mine, în etapa asta în care sunt, regia de film e un lucru un pic mai accesibil. Așa îl simt. Pentru că e o chestie mult mai tehnică, mai rece. Iar eu sunt un om foarte influențabil la emoțiile create de interacțiunile umane. Cu alte cuvinte mă emoționez, mă complexez repede. La film, pentru că interacțiunile cu colaboratorii sunt de scurtă durată, nu simt că apuc să creez dinamici toxice sau dubitabile. Când sunt regizor de film simt că segmentele de conversație cu fiecare colaborator sunt atât de scurte și la obiect, pentru că ritmul facerii filmului e atât de rapid, încât procesul e unul mult mai utilitarist. În regia de film trebuie să iau repede decizii bune. Și să jonglez tot timpul între rapiditatea cu care iau o decizie și calitatea acestei decizii.
A.B.: Ca să înțeleagă și oamenii care nu știu durata unei filmări, câte zile ai avut la „#dogpoopgirl”?
A.H.: Am avut foarte puține zile pentru că a fost un micro buget. 18 zile de filmare. Și la „Copacul dorințelor”, 22 de zile.
A.B.: Cât ai repetat la ultimul spectacol?
A.H.: La „Părinți și copii”, am repetat patru luni...
A.B.: Ți-ai fi dorit să ai patru luni de filmare la „#dogpoopgirl”?
A.H.: Mi-aș fi dorit, da. Dar mi-aș fi dorit să am patru luni cinstite, în care să pot plăti actorii, prezența lor la repetiții... Să ne înțelegem, eu am transformat „#dogpoopgirl” într-o satiră socială cu un puternic caracter derizoriu atunci când mi-am dat seama că nu am buget să fac filmul pe care mi-l doream.
Întregul dialog poate fi citit pe LiterNet, aici: https://cutt.ly/F7aneTe
4. Tot pe LiterNet, în dialog cu Vasile Igna
Invitatul din luna aprilie pe LiterNet este Vasile Igna, iar „rundele” dialogului nostru sunt săptămânale. Iată un fragment din „runda” a doua:
Nu am făcut din biologie (cum, mai târziu, nu am făcut nici din fizică) o profesie, ci o profesiune de credință, un fel de angajament sufletesc al unuia care a rămas un perpetuu și fidel învățăcel, dar care nu are nevoie de confesionale pentru a se spovedi, și nici de canoane pentru a-și îndrepta ori atenua rătăcirile. Și, apropo de Darwin și evoluția nu doar a speciilor, ci și a destinului genialei sale cărți-teorii, mărturisesc că am fost și sunt un mare admirator al lui. Datorez asta tot profesoarei mele de biologie din liceu, care nu se sfia deloc să-i ironizeze, punându-i la locul lor, pe „marii savanți sovietici” Timiriazev și Lâsenko, pentru a-l putea așeza pe raftul ce i se cuvenea pe Charles Darwin. Atunci am avut pentru prima oară în mână „Originea speciilor”, dar lectura ei a fost ulterioară, prilej cu care am observat și că întâia traducere integrală în română a fost stilizată de Gellu Naum, un poet despre care pe atunci nu știam mare lucru. Trei lucruri fundamentale am înțeles, citind-o: că tot ceea ce viețuiește pe planeta noastră are un „părinte” comun (Unul și Același!); că evoluție înseamnă „natura non fecit saltum” și că speciile dispărute sunt dispărute odată pentru totdeauna! Aceasta a și făcut să nu trebuiască să ajung să-l citesc pe Richard Dawkins pentru a mă convinge că „lumea (este) ca un mare spectacol”, că evoluția este actorul ei principal, iar arborele vieții este un veritabil arbore genealogic cu rădăcinile în solul Harului și ramurile în Necunoscut. Să tragem de aici concluzia că orice abatere / încălcare de reguli este nu doar un imbold pentru evoluție, ci și un pas obligatoriu pentru debutul și progresul ei? În literatură, în artă în general, răspunsul ar fi net pozitiv, dar pentru corpul material al ființei mai este el general valabil?
Întreaga „rundă” poate fi citită pe LiterNet, aici: https://cutt.ly/S4uq9Pj
Cu motanul Mister, pe Valea Căprioarei (foto din arhiva personală)
5. Pe 25 martie am început noul meu curs online, „Istoria poeziei românești în 15 lecții. De la Eminescu la Dan Sociu”
Vom înțelege mai bine poezia românească dacă îi cunoaștem istoria; și vom înțelege, totodată, că „replica” „asta nu e poezie” este ea însăși parte a istoriei poeziei, fiind rostită aproape de fiecare dată când a apărut un artist original.
La finalul cursului, nu ne va mai „speria” niciun text poetic, fiindcă vom deține instrumentele și „senzorii” necesari pentru a analiza poemele, a le interpreta, a le înțelege și a le gusta.
De pe 25 martie, în fiecare sâmbătă — cursul meu nou „Istoria poeziei românești în 15 lecții. De la Eminescu la Dan Sociu”. Cine nu poate audia cursurile live sâmbăta de la ora 11 le poate asculta oricând pe platforma Patreon (pe măsură ce le țin), aici: https://www.patreon.com/danielcristeaenache
6. Rubrica Întâmplări emoționante de Diana Serena Bunea
O traducere nouă din Micul Prinț de Antoine de Saint-Exupéry
Foto: Literary Hub
XXIV
Ne aflam în ziua a opta de când am făcut pană în deșert, și am ascultat povestea comerciantului în timp ce am băut ultima picătură de apă.
— Ah, i-am spus eu micului prinț, sunt foarte frumoase amintirile tale, dar eu nu am reparat încă avionul, nu mai am nimic de băut și aș fi și eu fericit dacă aș putea merge încet spre o fântână!
— Prietena mea vulpea îmi spunea...
— Micul meu prieten, vulpea nu mai contează!
— De ce?
— Fiindcă vom pieri de sete...
El nu a înțeles logica mea, mi-a răspuns:
— Este bine să ai un prieten chiar dacă vei pieri. Eu sunt foarte fericit că am avut o prietenă vulpe.
Continuarea o puteți citi la rubrica Dianei Serena Bunea, Guest Author pe contul meu de Patreon. Vă puteți abona chiar acum, alegând abonamentul Popular sau orice alt tip de abonament:
Foto: Anastasia Moise
7. Mariana Marin la „Smart Diaspora 2023”
În perioada 10-13 aprilie, Președinta AGIRoMd, Mariana Marin, doctor în științe ale educației, conferențiar universitar la Universitatea de Stat din Moldova, a participat la Timișoara la Conferința „Smart Diaspora 2023 – diaspora în învățământ superior, știință, inovare și antreprenoriat”.
Evenimentul și-a fixat un obiectiv cu o relevanță deosebită pentru societatea românească, respectiv să creeze mediul propice schimburilor de experiență ce facilitează transferul de competenţe între cercetători români și cei din diasporă. Ediția 2023 a conferinței a fost organizată sub Înaltul Patronaj al Președintelui României și egida Guvernului României, Ministerului Educației și Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării, de Alianța Timișoara Universitară (ATU), UEFISCDI cu participarea Academiei Române. Brandul Timișoarei, ca oraș universitar devenit cunoscut și care are o circulație internațională, a fost pus în valoare prin diversitatea activităților, workshop-urilor și atelierelor tematice care s-au desfășurat în programul evenimentului, timp de patru zile. Evenimentul a întrunit 38 de Workshop-uri, aproximativ 400 participanți din diaspora, 550 din România și 300 din cadrul universităților membre ale Alianței Timișoara Universitară. Invitații din diaspora provin din peste 30 de țări, majoritatea din Uniunea Europeană, dar cuprind și un contingent semnificativ din SUA, Marea Britanie și Republica Moldova. O altă zonă specială de proveniență este reprezentată de participanți din țări îndepărtate, precum Japonia, Singapore sau Australia.
Conferința a debutat în 10 aprilie 2023, la Opera Națională Română din Timișoara, printr-o Ceremonie de deschidere la care au participat oficialități naționale și locale, alături de reprezentanții celor patru universități ce fac parte din Alianța Timișoara Universitară și de reprezentanții partenerilor acestora, un cadru generos și reprezentativ pentru toate instituțiile relevante și implicate în fenomenul amplu al reprezentării diasporei românești. În următoarele zile s-au desfășurat lucrările conferinței pe secțiuni ale Workshop-urilor exploratorii, organizate pe tematici diverse, de la educație și psihologie, la economie globală, guvernanță, orașe inteligente, geomatică, cultură antreprenorială, transfer tehnologic, alimentație sustenabilă, științele omice, frontierele medicinei personalizate, aplicațiile laserilor în medicină, bioinformatică, micro și nanoelectronică, știința materialelor, chimie transfrontalieră, traducere și comunicare interculturală, studii de limbă și literatură română, BigData și AI (inteligență artificială), securitate cibernetică, criptanaliză cu metode cuantice și modele neconvenționale de calculabilitate, matematica – motor al științelor contemporane, spațiul – noul continent global, dinamica sistemelor celulare, digitalizarea educației, migrație și mobilitate.
De asemenea, evenimentul a fost onorat de prezența la Timișoara, la Universitatea de Vest din Timișoara, a lui Jean Marie Lehn, laureat al Premiului Nobel pentru Chimie, invitat în cadrul Conferinței „Smart Diaspora 2023”. Marți, 11 aprilie 2023 a avut loc evenimentul dedicat Festivității de acordare a titlului de Doctor Honoris Causa și Prelegerii publice a lui Jean Marie Lehn, care s-a desfășurat în Aula Magna „Ioan Curea” a UVT.
În ultima zi a conferinței Conferința „Smart Diaspora 2023 – diaspora în învățământ superior, știință, inovare și antreprenoriat” (joi, 13 aprilie 2023) a fost organizată o sesiune concluzivă, în format plenar, în cadrul căreia a avut loc prezentarea concluziilor referitoare la viziunea și obiectivele de țară privind cercetarea, dezvoltarea și inovarea în România: concluzii, aspirații și direcții de acțiune.
În marja participării la aceste evenimente, Mariana Marin a susținut o comunicare științifică la Workshop-ul „Promoștiință: de la citizen science la accesul liber în infrastructuri de cercetare europene" din cadrul conferinței „Smart Diaspora 2023" de la Timișoara. Mariana Marin, de la Universitatea de Stat din Moldova, a prezentat participanților disciplinele STEAM (Science, Technology, Engineering, Arts, Mathematics) în Republica Moldova. Aceasta a fost o oportunitate unică pentru participanții la eveniment de a învăța mai multe despre cum Republica Moldova abordează aceste discipline și cum ar putea fi îmbunătățite în viitor. În cadrul workshop-ului, Mariana Marin a discutat despre modul în care Republica Moldova abordează STEAM în școli și universități și despre provocările pe care le întâmpină în acest proces. A împărtășit, de asemenea, soluțiile și ideile pe care le-a dezvoltat împreună cu colegii săi pentru a îmbunătăți învățarea STEAM în Republica Moldova. În concluzie, participarea la acest eveniment a fost un succes, astfel încât a existat ocazia să învețăm și să împărtășim idei cu oameni de știință și cercetători de înaltă calitate din diaspora și din țară. A fost o experiență valoroasă care poate fi aplicată în activitatea ulterioară.
Dezbaterile și intervențiile plenare prin care sunt comunicate concluziile se regăsesc aici: https://www.facebook.com/uvtromania/videos/615776483737581
Dacă v-a plăcut 🆕 Newsletter Cultural © Daniel Cristea-Enache — 20 aprilie 2023, îl puteți distribui prin butonul de mai jos. Vă mulțumesc pentru că faceți parte din Comunitatea celor peste 12.000 de cititoare și cititori ai mei! 📖
