🆕 Newsletter Cultural © Daniel Cristea-Enache
1 iunie 2023
Stimate cititoare, stimați cititori, vă invit să citiți noul Newsletter Cultural © Daniel Cristea-Enache — 1 iunie 2023.
1. Solidar cu colegii mei din învățământul preuniversitar
2. Carmen Firan — invitata lunii mai pe LiterNet
La rubrica Bibliopolis, pe LiterNet, port dialoguri ample cu unii dintre cei mai importanți scriitori și critici literari români. Invitata din luna mai pe LiterNet a fost Carmen Firan, iar ultima „rundă” („rundele” fiind săptămânale) a conținut și un fragment de roman în lucru, cu titlul provizoriu Dincolo. Iată un fragment din romanul în lucru:
„David se așeza încet pe sofa lângă ea, alteori rămânea tăcut în camera lui, ca și cum n-ar fi vrut să-i răscolească durerea prin vreo mișcare sau sunet. În fond nu aveau secrete, fiecare respecta intimitatea și singurătatea celuilalt. Și fiecare era parte din viața celuilalt. Jane îl tundea în baie cu foarfeca ascuțită a bunicii, ustensilă cum nu se mai fabricau, avea lame subțiri ca hârtia și tăietură de mare precizie. O foarfecă de croitorie, atât de fină că puteai tăia cu ea și aripi de înger.
La fiecare două luni David o vopsea pe păr. Îi așeza un prosop în față, altul pe spate, amesteca conținutul celor două tuburi de substanțe cu importanța unui stilist de pe Fifth Avenue, îi despărțea părul în cărări cu un piaptăn cu dinți groși privindu-i cu atenție pielea capului ca și cum ar fi vrut să descifreze misterele unui ținut necunoscut, cu o pensulă îi întingea vopseaua pe păr și cu un șervețel îi ștergea picăturile prelinse pe frunte sau pe obraji. Era un ritual pe care îl aștepta de fiecare dată cu o emoție inexplicabilă. Mama se dădea pe mâna lui, avea încredere în el, iar David își dorea să n-o dezamăgească niciodată.”
Întreaga „rundă” poate fi citită pe LiterNet, aici: https://cutt.ly/kwqZDeye
Foto: Cato Lein
3. Un nou proiect pe LiterNet: La persoana I — Diana Serena Bunea în dialog cu Daniel Cristea-Enache
Diana Serena Bunea (English Teacher, Collège Mont-Royal, Montréal și corespondentă a revistei „Literatura de azi”) mi-a făcut onoarea unor convorbiri ce vor constitui o carte; și care vor fi purtate, bilunar, pe LiterNet, la rubrica nouă La persoana I.
Foto: Anastasia Moise
Iată un fragment din prima „rundă”:
D.S.B.: Vă propun, domnule Profesor, să ne întoarcem în timp, la Mama Dvs., „începutul tuturor începuturilor", așa cum o descrie poetul Grigore Vieru pe Mama. V-ați pierdut Mama la o vârstă nedrept de fragedă, iar câțiva ani mai târziu Tatăl. O evocați adesea atât de emoționant... Care este prima amintire cu Mama?
D.C.-E.: Mai târziu mi s-a povestit ce se întâmplase. Era o petrecere la noi, gazdele și musafirii erau toți în sufragerie, iar eu fusesem lăsat în patul părinților, din dormitorul lor, frumos înfășat, dormind dus. M-au găsit roșu la față, țipând ca din gură de șarpe, într-o luptă confuză cu două perne (de ce erau două, totuși? întreb acum pe un ton paranoic-conspiraționist). Mama m-a luat imediat în brațe și m-a liniștit. Apoi am adormit la loc și am dormit dus, așa cum făceam deseori. (Și la altă vârstă a mea adormeam foarte ușor, inclusiv pe fondul unor sunete stridente, la un film sau chiar în tramvai, seara, când ne întorceam dintr-o vizită.) Toate firele și întreg acest desfășurător descriptiv-deductiv conduc către concluzia că prima mea amintire cu Mama a fost rezultatul unui vis urât al unui bebeluș înfășat. Ce ne-am face oare fără coșmarurile noastre? Fără acesta, poate că eu nu mi-aș fi amintit în veci prima mea amintire, mai mult, poate că n-aș fi știut vreodată că e o amintire a mea, prima la rând, și anume asta.
Întreaga „rundă” poate fi citită pe LiterNet, aici: https://cutt.ly/Awq5pSSJ
În imagine, cu mama mea, Ana-Luminița Enache, n. Ghețu (1946-1981). Foto din arhiva personală [București, septembrie 1974]
4. Tot pe LiterNet, Claudia Nedelcu Duca în dialog cu Nae Caranfil
„Noaptea Albă a Filmului Românesc la TVR Cultural continuă... pe 3 iunie 2023, începând cu ora 20:00 puteți viziona 5 lungmetraje (Closer to the Moon, Restul e tăcere, Asfalt Tango, Filantropica, E pericoloso sporgersi) și un scurtmetraj (Frumos e în septembrie la Veneția) într-o noapte dedicată regizorului Nae Caranfil.”
Foto: LiterNet
Iată un fragment din amplul interviu realizat cu Nae Caranfil de Claudia Nedelcu Duca, pe LiterNet:
C.N.D.: Care e filmul care v-a convins să faceți cinema?
N.C.: Momentul care mi-a sigilat decizia de a face cinema a fost Mary Poppins. Într-o după amiază, taică-meu mi-a spus „Hai să mergem să vedem un film, dar trebuie să alegem între Cei 1000 de ochi ai Dr. Mabuse sau Mary Poppins. „Mabuse! Mabuse! Nici nu mă gândesc să mergem la Mary Poppins!" Citisem cartea și nu mă impresionase foarte tare. Din cărțile copilăriei era una din cele mai puțin formative pentru mine. Nu prea înțelesesem de ce trebuie să mă atașez de un personaj oarecum antipatic, cum era dădaca Poppins. Așa că am insistat: „Mabuse, Mabuse, Mabuse!" După vreo juma' de oră, taică-meu s-a sucit și a hotărât că mergem la Mary Poppins. Cred că am început să plâng de nervi, dar evident că, printre lacrimi, am acceptat. Nu aveam idee ce făcuse Disney din cartea lui Travers, dar în momentul în care a început filmul, după primele cadre, am rămas absolut... fermecat e puțin spus. Mai văzusem musical-uri, nu eram neapărat un fan al genului, dar din momentul acela am devenit și am știut că vreau să fac musical si că trebuie să fac un musical mai bun decât Mary Poppins, ca și cum așa ceva mi-ar fi stat la îndemână!! A fost o bornă. Pe la mijlocul anilor '70, când deja hotărâsem să dau examen la Regie film, am început să văd filme de cinematecă, filme de autor, ajutat și de faptul că taică-meu, care realiza la televiziune o emisiune de cultură cinematografică numită Vârstele peliculei și avea astfel acces la filmele din arhivă, îmi arăta mult din materialul cu care lucra. Vedeam și pelicule cap-coadă, dar mai ales fragmente, secvențe de film. Din puzzle-ul ăsta s-a născut un semidoctism cinematografic care m-a ajutat să înfrunt examenul de admitere. În momentul în care am devenit student, am realizat că în jurul meu - peste tot, la nivelul profesorilor, dar mai ales în rândul studenților - „omul de bază" era Tarkovsky. Cinema-ul se ducea ca o arteră spre inimă și inima era Tarkovsky. Mai erau și niște capilare care se duceau prin alte părți, la Mihalkov, la Antonioni... În general astea erau reperele - filme dificile, apăsat intelectuale, radicale și filozofice, în general lipsite de umor. Eu nu eram așa. Nu mai eram în etapa Mary Poppins, sigur, dar de acolo pornisem iar pentru mine filmul însemna în primul rând spectacol. Un spectacol de calitate, un spectacol capabil să răscolească sau să incite la gândire, care poate fi, desigur, politic sau filozofic, dar ideea de spectacol rămânea la bază. Pentru mine filmul înseamnă comunicare. Chiar dacă ceea ce comunic este expresie personală. Cu o asemenea viziune, nu mă prea asimilam colectivului de viitori artiști de la Regie-film. Nu pot să afirm că aș fi fost oaia neagră a anului deoarece filmele mele de școală erau bune, apreciate ca atare, dar făceam figură de Gică-Contra. Articulam fără rușine că mă plictisesc la un film precum Călăuza și toți mă priveau ridicând din sprâncene. Le povesteam ce filme îmi plac mie. Nu aveam foarte mulți parteneri de dialog, pentru că cei care cu care interacționam ori nu le văzuseră ori li se părea că titlurile mele preferate sunt doar filme bune care nu revoluționaseră în niciun fel limbajul cinematografic.
Întregul interviu poate fi citit pe LiterNet, aici: https://cutt.ly/hwq5xiDv
5. La Chișinău a fost etapa republicană a Concursului național de lectură „La izvoarele înțelepciunii”, ediția a XXXIII-a, dedicată scriitoarei Ana Blandiana
Biblioteca Națională pentru Copii „Ion Creangă”, în colaborare cu Ministerul Culturii al Republicii Moldova, Uniunea Scriitorilor din Republica Moldova, Secția Națională IBBY din Republica Moldova și sprijinul Universității Pedagogice de Stat „Ion Creangă”, au organizat pe 27 mai 2023 etapa republicană a Concursului național de lectură „La izvoarele înțelepciunii”, ediția a XXXIII-a, dedicată scriitoarei Ana Blandiana.
Scopul acestui concurs este promovarea lecturii și familiarizarea elevilor cu viața și activitatea personalităților din literatura, cultura, istoria națională și universală.
La etapa republicană a concursului au participat 61 de elevi din clasele a X-XII-a din 27 raioane și din municipiile Chișinău și Bălți, care au fost selectați în cadrul etapei raionale/ municipale.
Juriul, prezidat de Adrian Ghicov, dr. hab., conf. univ., a acordat 10 premii I, 10 premii II, 10 premii III și 31 mențiuni. Toți participanții au primit diplome.
Concursul s-a desfășurat în Sala „Clasa Viitorului” din incinta Universității Pedagogice de Stat „Ion Creangă” din Chișinău.
În imagine, președintele Juriului, Adrian Ghicov, și Eugenia Bejan, Directoarea Bibliotecii Naționale pentru Copii „Ion Creangă” din Chișinău. Foto: Tamara Pereteatcu
Foto: Tamara Pereteatcu
5. La Cahul, Conferința științifică internațională „Perspectivele și problemele integrării în Spațiul European al Cercetării și Educației”
La Cahul, în Republica Moldova, va avea loc cea de-a X-a ediție a Conferinței științifice internaționale „Perspectivele și problemele integrării în Spațiul European al Cercetării și Educației”, care se va desfășura pe data de 7 iunie 2023, chiar de Ziua Universității de Stat „B.P. Hasdeu” din Cahul (fondată în 1999): https://cutt.ly/hwq5N17q
Tot pe 7 iunie, la Universitatea de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu” din Cahul, în cadrul secțiunii de Științe Filologice: Limba și literatura română a Conferinței științifice internaționale „Perspectivele și problemele integrării în Spațiul European al Cercetării și Educației”, vor vorbi despre cartea mea „Scriitori din Basarabia” (Editura Știința):
Conf. univ. dr. Liliana GROSU — Catedra Limbi şi Literaturi, decan al Facultății de Ştiinţe Umaniste şi Pedagogice, Universitatea de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu” din Cahul, Republica Moldova
Foto: din arhiva personală
Conf. univ. dr. Svetlana DERMENJI — șefa Catedrei de limbă și comunicare, Facultatea de Filologie și Istorie, Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă” din Chișinău, Republica Moldova; profesor asociat, titular, lector dr., Facultatea Transfrontalieră, Universitatea Dunărea de Jos din Galați, România
Foto: din arhiva personală
6. Despre Eugen Simion la „Revista Culturală Trinitas”
Pe 25 mai 2023, fostul meu Profesor Eugen Simion ar fi împlinit 90 de ani. Fie-i memoria binecuvântată! La emisiunea „Revista Culturală Trinitas” realizată de Teodora Stanciu la Radio Trinitas, am vorbit despre Eugen Simion. Emisiunea a fost difuzată duminică, 28 mai 2023; iar rubrica mea o puteți asculta aici:
Foto: Dinu Lazăr
Foto: Marius Brașoveanu/ Radio Trinitas
Dacă v-a plăcut 🆕 Newsletter Cultural © Daniel Cristea-Enache — 1 iunie 2023, îl puteți distribui prin butonul de mai jos. Vă mulțumesc pentru că faceți parte din Comunitatea celor peste 12.000 de cititoare și cititori ai mei! 📖
